miercuri, 4 martie 2015

BADMINTON. FLUTURELE MĂRŢIŞOR

Sâmbătă 28.08.2015 s-a desfăşurat concursul „Fluturele Mărţişor”, activitate care face parte din calendarul de acţiuni stabilite prin proiectul „Badmintonul, zborul fluturelui”.
Partenerii în cadrul acestei acţiuni au fost: Liceul Tehnologic „Dr. Florian Ulmeanu” Ulmeni, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare, Primăria şi Consiliul Local al oraşului Ulmeni, reprezentate de dl. primar Morar Lucian.
Organizatorul competiţiei a fost prof. Merciu Dorel.
Au participat 71 copii din : Ulmeni, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, Satu Mare şi Mireşu Mare.
Copiii participanţi la competiţie au fost repartizaţi în patru grupe valorice: Începători, Speranţe, Avansaţi, Performanţă.
Categoria „Începători” 
            Locul I – Pop Rita, clasa a X-a, Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand”, Sighetu Marmaţiei
            Locul II – Lihet Vlad, clasa a V-a, Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand”, Sighetu Marmaţiei
            Locul III – Kallo Ştefania, clasa a V-a, Liceul Pedagogic „Regele Ferdinand”, Sighetu Marmaţiei
  Categoria „Speranţe”
            Locul I – Mărieş Iulia, clasa a IV-a, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
            Locul II – Mureşan Ionuţ, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
            Locul III – Iştvan Bianca, clasa a VI-a, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
Categoria „Avansaţi” 
            Locul I – Fărcăşanu Melisa, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
            Locul II – Pop Ionuţ, clasa a VII-a, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
Locul III – Covaciu Bogdan, clasa a X-a, Liceul Tehnologic „Dr. Florian Ulmeanu” Ulmeni
Categoria „Performanţă”
            Locul I – Zaharie Raul, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială Mireşu Mare
            Locul II – Tămaş Miruna, clasa a IX-a, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Baia Mare
            Locul III – Biro Ştefano, clasa a VIII-a, Şcoala Gimnazială  „Ion Heliade Rădulescu ” Satu Mare

                                                                                         




Turneul Final 4 se va juca în Baia Mare, atât la masculin, cât şi la feminin

Federaţia Română de Handbal a anunţat azi, 4 martie, că Baia Mare este oraşul care va găzdui turneul Final 4 al Cupei României  atât la masculin cât şi la feminin.
Acestea vor avea loc în 25 şi 26 aprilie la feminin. Deoarece data limita pentru  depunerea ofertelor in vederea organizarii Final 4  din cadrul Cupei Romaniei editia 2015 la feminin, a fost  28.02.2015.  FR Handbal a anunţat ca singura oferta primită pentru a organiza această competitie a fost de la Baia Mare.

Final 4 Cupa Romaniei la masculin editia 2015 se va desfăsura in orasul Baia Mare in perioada 04-05.04.2015.

Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii în 2021 ?!

Vineri, 27 februarie 2015, Consiliul Local al Muncipiului Baia Mare a decis, la iniţiativa primarului Cătălin Cherecheş, înființarea Fundației Baia Mare 2021 în vederea creării unui organism care să gestioneze candidatura municipiului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. Este practic un prim demers, iar scopul acestei fundaţii este acela de a promova participarea comunității la actul cultural, în strânsă legătură cu dezvoltarea socio-economică a orașului. În următoarea decadă, Municipiul Baia Mare își propune să devină un pol turistic și cultural de importanță națională și europeană, ca reședință a județului Maramureș, utilizând în mod inteligent resursele și vocația a acestei regiuni. În acest sens, este absolut necesară crearea unei infrastructuri care să planifice și să gestioneze procesul de dezvoltare și recalibrare economică prin turism cultural.
 Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare:
„Este un demers important pe care Consiliul Local îl face în vederea nominalizării municipiului Baia Mare ca şi capitală europeană a culturii în 2021. Pe lângă celelalte oraşe din România, care şi-au anunţat participarea anul trecut, municipiul Baia Mare trebuie să facă acest demers. Suntem conştienţi de valorile pe care le avem aici, în oraşul nostru, de programul cultural pe care îl putem creiona împreună şi pe care îl putem oferi tuturor celor interesaţi în 2021 şi ca parcurs de acum şi până atunci. Avem două lucruri care sunt emblematice pentru Baia Mare: diversitatea etnică şi cea culturală, spre exemplu Şcoala de Pictură de la Baia Mare”.
 Candidatura pentru titlul de Capitală Europeană reprezintă o oportunitate unică pentru ca Municipiul Baia Mare să-și modifice traiectoria și rolul la nivel național și european într-un mod pozitiv și sustenabil. Fundația Baia Mare 2021 își va asuma drept obiective dobândirea statutului de Capitală Europeană a Culturii pentru municipiul Baia Mare în 2021, alături de asigurarea accesului echitabil la cultură și promovarea dialogului, a diversității etnice și a spiritului european ca premise ale dezvoltării într-un spațiu multicultural. Totodată, fundația va coordona eforturile de repoziționare turistică a municipiului în context internațional.
 Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare:
„Cel mai important lucru este proiectul cu care vom veni în faţa celor care îl vor analiza şi vor face nominalizarea. Vor fi oameni care ne vor acorda sprijinul pentru acest proiect, acest vis, această dorinţă a noastră. Vor fi băimărenii ca o emulaţie pentru acest proiect şi nu în ultimul rând tot ceea ce înseamnă om de cultură care este băimărean, care a trecut prin Baia Mare, care a creat sau creează aici, care poate să genereze un plus pentru comunitatea noastră. Acest demers va amprenta definitoriu evoluţia municipiului Baia Mare, nu doar din punct de vedere cultural, ci şi din punct de vedere social şi economic”.
 Titlul de Capitală Europeană a Culturii este acordat anual unui număr de 2 orașe europene pentru găzduirea unui program cultural complex care celebrează unitatea în diversitate, ca principiu fundamental al spiritului european. Programul este recunoscut pentru capacitatea sa de a schimba într-un mod profund dinamica economică a orașelor gazdă, având rol de catalizator al regenerării urbane.
 Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare:
„Luând exemplul Sibiului putem acum să intrăm într-o competiţie foarte deschisă şi foarte onorantă, cu celelalte oraşe care şi-au exprimat această dorinţă. Ştim foarte bine care sunt valorile noastre, dorinţele noastre. Şi dorinţa este aceea de a evolua. Cred că este o poveste nu despre ceea ce suntem noi azi neapărat, ci despre ceea ce vrem să fim. Aşadar, ştim că acest proiect poate să îşi pună amprenta pentru un parcurs foarte lung de acum încolo în istoria acestui oraş. Cu inima deschisă am propus ca împreună noi, municipiul Baia Mare, comunitatea noastră, tot ceea ce înseamnă mediul administrativ, politic din Baia Mare şi din Maramureş, să facem paşi împreună spre acest proiect. Să ne dăm mâna pentru acest proiect al băimărenilor şi al maramureşenilor. Este obligaţia noastră şi pentru trecutul acestui oraş, dar mai ales pentru viitorul municipiului Baia Mare”.


COMUNICAT DE PRESĂ DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ MARAMUREŞ

           
În perioada 23.02 – 01.03.2015, în judetul Maramureş a continuat creşterea  numărului de  cazuri de viroze respiratorii şi pneumonii, cu depăşirea nivelului aşteptat pentru această perioada pentru pneumonii.
 În acest sens, recomandăm in continuare populaţiei urmatoarele măsurile nespecifice de protecţie:
1. Păstrarea unei igiene individuale riguroase, cu spălarea mâinilor, mai ales dupa suflarea nasului şi contactul cu persoane bolnave.
2. Evitarea, pe cât posibil, a aglomerărilor umane şi a a contactului cu persoanele bolnave.
3. Evitarea automedicaţiei, mai ales a tratamentului antibiotic şi prezentarea la medicul de familie in cazul apariţiei unor simptome de viroza respiratorie.
4. Persoana bolnava va fi izolata in locuinta de restul familiei.
5. Persoanele bolnave vor folosi batiste igienice personale în caz de tuse sau strănut de preferinta de unica utilizare.
6. Aerisirea încăperilor( locuinte, birouri, sali de clasa, saloane, etc.)  cu menţinerea unei temperaturi de 18-20 grade C.
7. E
fectuarea zilnică a triajului epidemiologic la intrarea în colectivităţile de copii şi neprimirea in colectivitate a celor care prezintă febră, tuse, strănut, etc;
8.
Efectuarea triajului epidemiologic zilnicla personalul medical din unităţile sanitare cu paturi.
      

                                 D. S. P. MARAMUREŞ
                                                                                                                   


Fotografia zilei - "Hai la o partidă..."


Mihai Eminescu şi opera pornografică

Obsedat de femei, geniul din Botoşani îşi refula cele mai bolnave dorinţe în poezii deocheate: iubea carnal, crâncen, total.
 Scrierile pornografice au fost pentru Mihai Eminescu o descătuşare literară a pasiunilor sale carnale. Contemporanii poetului spun că acesta iubea cu pasiune femeile, însă şi într-un mod concret fizic, nu ideatic ca mulţi poeţi ai generaţiei romantice. Opera lui Mihai Eminescu, de la poeziile romantice, filosofice, sociale până la creaţiile stelare şi culegerile populare, este considerată de criticii şi de specialiştii istoriei literaturii drept genială şi unică în Europa. ”Dar nu e vorba de operele lui Eminescu, de cultura lui, de proiectele lui, de variantele lui, de comorile plutonice reţinute sau sistemele de filozofie posibile, e vorba de tot; de spectacolul acesta extraordinar pe care ţi-l dă o conştiinţă de cultură deschisă către tot”, spunea Constantin Noica despre moştenirea literară lăsată de Eminescu.   
Cu toate acestea, printre ”îngerii blonzi”, ”venerele şi madonele” triste, ”luceferi” sau ”Epigoni”, în opera lui Eminescu s-au strecurat şi versurile pornografice, poezia carnală, sexuală, pe alocuri de o masculinitate neruşinată. Dacă Creangă este un deschizător de drumuri al literaturii pornografice în proză, Eminescu este considerat un pionier al pornografiei în poezie.  
 La fel ca şi bunul său prieten, Eminescu, a scris cu limbaj licenţios, descriind sugestiv actul sexual sau jocuri carnale cu un limbaj explicit, preluate, culmea, tot din cultura populară. Practic, poeziile ”orgiastice” ale lui Eminescu sunt tot o parte a ceea ce a creat şi gândit poporul român pornografic, fără a fi aşternut pe hârtie. Felul complet de a reda sufletul şi simţămintele româneşti, de la idei filosofice la ”măscări populare”, l-au făcut, de altfel, pe Iorga să spună despre Eminescu că este ”expresia integrală a sufletului românesc..., cea mai vastă sinteză făcută de vreun suflet de român”. Practic opera pornografică a lui Eminescu se reduce la zece poezii scrise în perioada 1871-1882. Adică de la vârsta de 21 de ani la 32 de ani. Poeziile au titlurile sugestive: ”Ia te dă”, ”Cum mă trece”, ”Alei puică”, ” Măi jupân funaragiu”, ”Ah, cum nu-i aicea nime”,”Pune capul...”, ”Se miră..”, ”Vin la neica”, ”Şezi călare...”, ”Culegere de irmoase”. Titlurile sunt scurte, la fel ca şi majoritatea poeziilor. În conţinut se referă la iubirea carnală dintre bărbat şi femeie, folosind expresii şi limbajul popular: ”Şezi călare drept în dop / Şi să mergem în galop / Ohohoi, cum salt cu gust / Şi te zvârl din p..ă-n sus / Şi te prind în p..ă iar / Dulce fată ca un dar.” ( poezia ”Şezi călare”, scrisă cândva în perioada 1880-1882).   
George Pruteanu, cunoscutul filolog român, spunea în 2004, într-un articol intitulat ”Textele licenţioas-pornografice ale lui Eminescu: natură şi cultură”, că aceste poezii pornografice au valoare stilistică mică, dar cu o valoare psihologică, o refulare literară a poetului:”Valoarea lor reală este cea psihologică. Pornografia n-a fost pentru Eminescu un teritoriu de performanţă, de sfidare a convenienţelor spre impunerea altora, mai largi. In această privinţă, poetul a fost un înţelept conformist (cu excepţiile involuntare, datorate geniului său). Paginile fără perdea sunt, mai curînd, un violon d'Ingres, dacă nu un sac de box, un tranchilizant. Fireşte că "subsolul" marelui poet nu e la fel de somptuos cum e superbul castel de deasupra. E mlăştinos, e jilav, colcăie. ”Dar numai din apele mocirloase cresc nuferi”, spunea Blaga. Nimic din splendorile fără apus ale poeziei de dragoste eminesciene nu e afectat de foşgăiala crudă din paginile de "deşănţare" fictivă. În fond, totul stă în frumoasa vorbă a lui Tudor Vianu: Dragostea e un arbore, cu coroana atingînd cerul, şi rădăcinile adînc înfipte în instinct”, se arată în articolul lui George Pruteanu. Filologul precizează de asemenea că invariabil sursa de inspiraţie este folclorul, expresiile auzite în popor ” Registrul în care sună aceste lubricităţi este îndeobşte unul ludic-folcloric. Unele piese sunt prelucrări ale unor motive folclorice, pe care le putem întîlni şi la Creangă, în , de pildă, ”Povestea lui Ionică cel prost” : "Cum o puse, cum să dusă, / Parcă-a fost pustia unsă", spunea pe site-ul personal Georghe Pruteanu. 
      Majoritatea acestor poezii, spun specialiştii, au fost prezentate la obişnuitele banchete şi chiolhanuri ale Junimii ieşene, unde fiecare membru trebuia să vină cu o compoziţie licenţioasă, pornogafică. Bunăoară acolo şi-a prezentat şi Creangă creaţiile pronografice. Filologii, dar şi criticii spun că, la Eminescu, poezia pornografică reprezenta şi un indiciu al caracterului său pasional. George Călinescu spunea că pentru el dragostea nu era ceva idealizat, ci palpabil, carnal.  ”Pentru Eminescu iubirea este un leagăn de gingăşii erotice, o necesitate spirituală şi afectivă, bineînţeles, dar şi fiziologică, o nevoie naturală de a trăi viaţa speţei cu toate deliciile de ordin sufletesc superior, pe care conştiinţa le suprapune mecanismului reflex, dar în sfîrşit un instinct”, preciza George Călinescu, în lucrarea sa ”Viaţa lui Mihai Eminescu”.
 Totodată, filologii descifrează în limbajul fără ”perdea” al lui Eminescu din poezia pornografică o latură ascunsă a poetului. Meditativul, romanticul şi filosoful Eminescu ar fi avut în subsolurile fiinţei sale un personaj carnal sau, mai pe scurt, omul Eminescu cu toate dorinţele şi pasiunile sale care evada prin pornografie de constrângerile sociale şi codurile etice. ”Asemenea texte erau, probabil, pentru Eminescu o descărcare nervoasă, o modalitate de a-şi plăsmui trăiri prin "materializarea" lor pe hîrtie. Scrisul avea astfel, aici, funcţia de a doua viaţă, cea paralelă şi secretă, paşnice izbucniri ale libertinului "Mr.Hyde" faţă de îngîndurările abisale ale civilizatului şi melancolicului "Dr. Jeckyll". Un Eminescu underground, pămîntos şi evadat din codurile sociale şi culturale”, arată Pruteanu în ”Textele licenţios-pornografice ale lui Eminescu: natură şi cultură”. 
 Totodată, specialiştii spun că în scrierile pornografice se dezvăluie accentele de misogin ale lui Eminescu” mai sunt de sesizat accentele misogine, aici mai mult în nuanţă grotesc-burlescă şi îndreptate cu precădere înspre venalitatea amorului. Banul e îngemănat cu oniricele voluptăţi ale luxurii, reversul deliciilor este componenta mercantilă. "Parale", "gălbenaşi cu zimţi", "bani", "franci", "gologani" sunt mereu amestecaţi între cele două trupuri”, adaugă Pruteanu.  
  Pentru cei care doresc să-l cunoască pe Eminescu-omul, poeziile pornografice prezintă indicii preţioase. De altfel, şi filologii spun că, deşi de inspiraţie populară, Eminescu îşi scrie printre rânduri şi pasiunile, şi plăcerile sale ascunse. Acel eu al poetului ascuns în societate răsare în aceste poezii, spun specialiştii. Pasionalul Eminescu, arată şi istoria literaturii, deşi îndrăgostit de Veronica Micle, nu a ezitat să o înşele în repetate rânduri, abandonându-se, atât în hotelul ”Moldavia” cu ”oacheşa” Nataliţa, sora unui lăutar, în trenul către Berlin în braţele nemţoicei Milli, sau a craiovencei Cleopatra Lecca, căreia îi dedicase, ”Pe lângă plopii fără soţ”.    Cum iubea Eminescu! Tot poeziile sale pornografice vin să ne arate: crâncen, total, pasional.   ”Dacă reuşim să facem abstracţie de limbajul scandalos, orgiastic, vom observa că propensiunile poetului merg către acuplarea crîncenă, în care suflet şi trup sunt una. Această nevoie, de a "consuma" femeia, de a şi-o însuşi, - poate şi mai adecvat spus ar fi : de a şi-o încorpora, o găsim şi în fragmente semnificative din poeziile neruşinate: "Moment dulce, cînd te rod " sau "Dinnăuntru să te mînc". Avem de-a face aici cu ceea ce, în sofisticatul limbaj al psihanalizei pedante se numeşte "faza canibalică a libidoului"”, arată Pruteanu în articolul dedicat poeziei pornografice a lui Eminescu. Chiar şi George Călinescu vorbeşte de un Eminescu intelectual, prins în lumile sale filosofice, dar şi de un Eminescu carnal. Pasiunea lui Eminescu pentru carnal a fost observată spune George Călinescu în majoritatea poeziilor sale de dragoste. ”Eminescu nu se speria în poezie de viziunile carnale şi de apropierea sînilor. Visa în iubire cu fondul liric al poporului îndeobşte voluptăţi robuste şi îngăduite”, spunea Călinescu în ”Viaţa lui Mihai Eminescu”.  Călinescu continuă privind modul cum primea poetul amor şi mărturiseşte în aceeaşi lucrare că lui Eminescu îi plăcea ”o femeie care să împerecheze inteligenţa cu sălbătăciunea şi cu fabulosul, adică ceea ce şi căuta, ”o suedeză”, ” o englezoaică”, o amazoană şi carnală”. Tot Călinescu sugerează că pornografia în creaţia lui Eminescu a apărut de la aceea latură a poetului, plină de ”ardenţă fiziologică” a unui om cu fire zdravănă, ţărănească, cum se exprima criticul şi  a unui ”trup vânjos şi împăroşat”.  Au fost sau nu au fost poeziile pornografice ale lui Eminescu?! Publicate abia după 1990, şi stârnind un val de critici şi acuze la adresa celor care au scos primele opere complete ale lui Eminescu, cuprinzând inclusiv poezia pornografică, versurile ”neruşinate„ ale genialului botoşănean sunt şi astăzi subiect tabu.
 Eminescologul Dimitrie Vatamaniuc spunea în 2007 pentru Evenimentul Zilei, de exemplu că poeziile nici măcar nu ar fi creaţia lui. "Sunt simple reproduceri ale unor versuri populare care circulau în mediile de atunci, pe care el le-a copiat. Nu au nicio relevanţă pentru creaţia lui", spunea acesta.  
 Mulţi specialişti, printre care şi filologul George Pruteanu, le-au recunoscut, însă, autenticitatea şi, până la urmă, importanţa în litereatura română. ”Merită să cunoaştem şi cea mai măruntă chitanţă semnată de Eminescu, chiar dacă pudibonzii şi iconodulii vor protesta. Ei se tem să nu-i fie afectată imaginea. E o copilărie. E ca şi cum ne-am speria că o groapă săpată într-un munte l-ar putea prăbuşi. Eminescu este o materializare a necuprinsului feldeinţei omeneşti, în imensitatea sa labirintică. E un capitol şi o materie ale umanismului modern şi post-modern. Nu-l poţi îngrădi cu interdicţii şi tabuuri, fără a săvîrşi crima de les-adevăr”, preciza Pruteanu pe site-ul său, în anul 2004.

                                                                 de Cosmin Zamfirache



marți, 3 martie 2015

Anunţ Cenaclul Scriitorilor Maramureş

Sâmbătă, 7 martie, orele 11,00  la Biblioteca Judeţeană " Petre Dulfu" Baia Mare, sala „Ion Burnar”, va avea loc o noua întâlnire cu poezia. Va citi Rodica Brad Păuna. Va fi o sărbătoare a poeziei şi a femeii. Vom prezenta şi Antologia Cenaclului Scriitorilor „PAŞI ÎMPREUNĂ”, volumul  2, Editura „Gutinul” Baia Mare.Vă aşteptăm!

                                           Florica BUD