sâmbătă, 22 noiembrie 2014

Simpozionul “Maramureșul și Marea Unire” – manifestare organizată de către Uniunea Românilor din Transcarpatia “Dacia”

Sâmbătă, 15 noiembrie 2014, la Apșa-de-Jos (raionul Teceu, regiunea Transcarpatia), cea mai mare localitatea cu populație românească din Maramureșul istoric, cu prilejul aniversării a 96 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut loc simpozionul "Maramureșul și Marea Unire" – manifestare organizată de către Uniunea Românilor din Transcarpatia "Dacia" (Președinte Ion Botoș) – membru-colectiv al UI "Comunitatea Românească din Ucraina".
Au adus mesaje de salut și au vorbit despre evenimentul istoric preşedintele Uniunii Interregionale "Comunitatea Românească din Ucraina",vicepreședinte la AP a Consiliului Europei, Dr. Ion Popescu, Ministru-Consilier Ionel Ivan de la Consulatul General al României din Cernăuţi, lect. univ. dr. Ilie Gherheş (Baia Mare), acad. Vasile Tărâţanu (Cernăuţi), directorul Muzeului Maramureşului din Sighet, prof. Gheorghe Todinca, editorul Tiberiu Morar din Oradea, dr. Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale "Dacia" a Românilor din Transcarpatia și alții.
Participanții au vizitat expoziția foto-documentară și au vizionat programul artistic pregătit de către copiii de la Şcoala de Artă din localitate, la care s-au alăturat cu un buchet de cântece și doine mai vechi cântărețul din Cernăuți Gheorghe Puiu și doamnele din ansamblul "Fetele din Bucovina". În aceași zi, de 15 noiembrie, a avut loc și ședința Secretariatului executiv al Uniunii Interregionale " Comunitatea Românească din Ucraina" în cadrul căreea s-a discutat:
S-a luat decizia :
- de a invita organizațiile membri-colectivi ai UI CRU să înceapă pregătirile privind organizarea Congresului III al UI CRU în toamna anului 2015;
- de a confirma (s-au reconfirma) reprezentanții din partea organizațiilor respective în componența Consiliului Național al UI CRU cu mandat de delegat la Congresul al III al UI CRU (ân conformitate cu statutul și Regulamentul intern fiecare membru-colectiv va avea câte 1 reprezentant în Consilul Național și cu drept de vot hotărâtor la Congres). Procesele verbale vor fi prezentate la Secretariatul executiv al UI CRU până în luna august 2015.
- s-a hotărât desemnarea a 3 reprezentanți din partea UI CRU în calitatate de delegați la Congresul Românilor de Pretutindeni cu delegarea acestora în componența comitetului organizatoric al Congresului, și anume: dl. Tarâțeanu Vasile, președintele Senatului UI CRU, Președinte al Fundației de binefacere "Casa Limbii Române"; dna Aurica Bojescu, președintele secretariatului executiv UI CRU, Președinte executive al Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale; dl. Ion Botoș, Președinte al Uniunii Regionale "Dacia" a Românilor din Transcarpatia.
Duminică, 16 noiembrie după vizitarea Muzeului etnografic din localitate, delegațiile oficiale s-au deplasat la Apșa-de-Mijloc (raionul Rahău) pentru al comemora și depune flori la mormântul lui Mihai Da ("Omul lui Dumnezeu"), delegatul românilor din dreapta Tisei la Congresul de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.


Oracolul” Ion I. Iliescu: „E posibil să avem din nou alegeri prezidenţiale!”

Președintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat că e posibil ca, în urma alegerii lui Klaus Werner Iohannis ca președinte, să se ia în calcul și varianta unor alegeri anticipate.
Dar nici o ipoteză lansată de PSD-istul Robert Neagoiţă, se bucură de o oarecare susţinere în partidul mamut.
„Poporul nu greșește niciodată. Poporul a ales în proporție covârșitoare. Cred că este o lecție pentru noi și cred că ar trebui să facem un pas în spate. De prea multe ori, și eu și noi cu toții, am simțit nevoia de un altfel de politică. Cred că după acest vot ar trebui să dăm ocazia echipei lui Iohannis să vină să guverneze. Eu sper sincer că ne va demonstra cum anume se poate o altfel de politică, de unde să învățăm cu toții”, a declarat Liviu Negoiţă.
 Oricum, campania electorală şi desfăşurarea ei, cu costurile uneori aberante, a privat România de peste un miliard de euro pentru investiţii şi locuri de muncă pentru tinerii care iau drumul pribegiei şi umilinţei. Cineva a spus că „democraţia este foarte scumpă” şi se pare că n-a greşit deloc...


                                                                             dr. Iulian COZA

CHAMPIONS LEAGUE. HCM BAIA MARE - METZ HANDBALL 23-24 (12-10)















Galerie foto: DRAGOŞ GELU, redactor ŞTIRILEMM şi administratorul blogului revistei "Izvoare codrene"

EXCLUSIVITATE. TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN - "COLINDA – O CARTE DE SPIRIT"



Colinda înseamnă bucurie, înseamnă înnobilare spirituală eternă, pentru că am murmurat-o cu toţii, din fragedă copilărie, până în amurgul vieţii noastre. Colinda înseamnă nu numai bucurie şi trăire adâncă, ci înseamnă şi renaştere spirituală, căci la fiecare Crăciun, prin ea toţi îmbrăcăm noi straie ale sufletului. Colinda însamnă aspiraţiile noastre spre mai bine, în acest moment de cumpănă dintre ani, în care timpul ne mută pe toţi, moment în care parcă uităm cu toţii ce a fost greu, în anul care s-a scurs, şi păşim mai încrezători către noul an.
Colinda este cântecul nostru care ne vesteşte că timpul va trage peste anii noştri o perdea şi ne va şopti „aţi mai îmbătrânit puţin”. Colinda este cântecul care aprinde făclia speranţei de mai bine în noi şi prin ea credem că în noul an vom avea parte de bine, vom fi mai prosperi, mai bogaţi şi mai buni.
Şi dacă pornim de la aceste consideraţii, atunci ne putem explica mai bine de ce, din rândul adresanţilor colindei, nu lipseşte nicio categorie socială, căci avem colinde la copil, la flăcău, la fată, la nevastă, la bătrâni, la femei văduve etc. Numai aşa ne putem  explica de ce din rândul adresanţilor nu lipseşte nicio profesie, nici un rang, căci avem colinde la pescar, la vânător, la preot, la birău, la om bogat, la om sărac, la om bolnav, la om singur etc.
Colinda este o mare carte de spirit, care cu cât o citeşti mai adânc, cu atât te impresionează mai mult. „Mioriţa” ne mută în matricea noastră stilistică de spirit, ne mută la apogeul creaţiei şi la izvoarele de căpătâi ale etnogenezei poporului român. Prin „Mioriţa” am zămislit un prototip inimitabil de gândire şi forţă creatoare.
Câte înţelesuri şi concepţii de gândire nu a semănat în colinde acest popor, înzestrat cu atâta imaginaţie şi har creator? Este suficient să luăm, spre pildă, colindele rit de ploaie, cele care descriu aratul şi semănatul, ca să dovedim cu ele că, de când suntem, noi am practicat agricultura şi în zonele sărace de munte şi nu am fost un popor numai de păstori, cum vrut-au unii să ne caracterizeze.
Ce frumoasă poezie narează colindele şi ce mare istorie de spirit stă scrisă în ele! Ce frumos se face prin ea elogiul gospodarului harnic, care „Brazdă neagră răsturnă, / Grâu roşu revărsă”. Prin ea se face elogiul meşterului genial, făuritorul de minuni, căci avem colindă la Meşterul Manole, care ne exprimă supremaţia creaţiei şi culmile frumuseţii pe care omul cu har le poate atinge în cadrul ei. Colinda dezvoltă, adesea, o poezie de cea mai mere frumuseţe, ajunsă la noi după un lung drum al desăvârşirii artistice, pe cale orală. Ea ne impresionează până în străfundul sufletului, prin versurile ei şlefuite ca şi cristalul. „Îngerii când îl văzură, / Mare rugă-n cer făcură. / De ruguţa lor cè mare, / Pomii-n rai se legănarè, / Când cu vârvurile-n sus, / S-a născut Domnu Isus, / Când cu vârvurile-n jos, / S-a născut Domnu Hristos.”
Ce frumoase şi impresionante sunt colindele la fată, în care ea este aşezată în leagăn de mătase, purtat în coarne de boul sur, şi care coase cu mâna-i meşteră straie pentru drăguţul ei. În colindă descifrăm vrăji şi farmece, consacrate căsătoriei şi elementele ei emblematice: inelul, cununa, deoarece căsătoriile trebuiau să se împlinească în câşlegile ce vor veni, ca prin ele să se asigure perpetuarea neamului şi spiţei umane: „Iè-n fântână s-o plecat, / Junii la iè s-o ţâpat, / Inelu’ i-i l-o luat”. Nu lipsesc nici urările direct la căsătorie: „Adă, june, inelù, / Cununa-te-ai cu dânsù”.
Colinda ne oglindeşte o lume fabuloasă, în care domină curajul, cutezanţa, bărbăţia. În căutarea leului nu porneşte un voinic oarecare, ci „viteazul vitejilor”. Leul este găsit undeva, pe un alt tărâm, inaccesibil omului „mirean” (de pe pământ). De acolo este adus legat, însemn al bărbăţiei supreme.
 Dar colinda este şi o mare carte de spirit a creştinismului, prin care specia capătă valenţe, un plus de varietate şi frumuseţe. Prin ea, noi căpătăm acel plus de înnobilare, de care avem atâta nevoie, atunci când ascultăm cu atâta emoţie: „Cum s-a născut Hristos în frig, / În ieslea cea săracă, / Iar boii peste el suflau, / Căldură ca să-i facă”.
Colindul din această grupă ne redă atâtea file din marea carte a spiritualităţii tradiţionale, legate de acest miracol al omenirii, naşterea din fecioară, despre vinderea Mântuitorului, despre răstignirea lui pe cruce de brad, pe care „Cu suliţa l-a străpuns, / Mult sânge şi apă o curs. / Sânge scump, nevinovat, / Păcatu-i pă jos vărsat”. Colindul ne istoriseşte despre călătoria magilor, călăuziţi de steaua călătoare, care „A mers, după cum s-a spus, / Până tocma la Isus”.
Colinda ne îndeamnă la meditaţie şi ne face să fim mai buni, deoarece „La sfârşitul lumninii, / Trâmbiţa-şi-or înjerii, / În patru cornuri de lume, / La tăt omu cu-a lui nume. / Şi or trâmbiţa cu frice, / Domnii şi-mpăraţi or plânje / D-apoi noi, ce-om putè zâce? / Ne-om răscumpăra cu sânje, / Nu cu aor, nici cu-arjint, / Ci cu suflet drept şi sfânt”.
Prin melodii ajunse la noi, după un prea lung drum al perfecţiunii şi prin texte cizelate până la înalte culmi, pe acelaşi drum, ne înfiorăm când ascultăm colindul uciderii pruncilor, despre vânzarea lui Iuda, ori cea în care Isus este căutat de Maica Domnului, sau cea despre Puntea raiului, făcută doar „Pă cât firu capului” şi pe care „Nimeni nu o poate trece, / Numai tri fete fecioare, / Ce le-o fost credinţa mare”.
Cât de mult ne-a legănat copilăria colindul, este greu de redat în cuvinte suficient de expresive. Nimeni nu poate reda cu câtă nerăbdare aşteptam venirea serii acestei neasemuite sărbători, dintre toate cea mai frumoasă şi mai încărcată de trăire spirituală. Nimeni nu poate reda cu câtă bucurie învăţam colindul şi rosteam cele mai frumoase cuvinte pe care le-a articulat vreodată limba română „O, ce veste minunată!”. Nimeni nu poate reda cu cât neastâmpăr insistam  la mamele noastre să ne pregătească traistele albe, legate cu fuior de cânepă, botele cu zurgalăi, pe care le împodobeam cu flori şi cu verdeaţă, să fim mai bogaţi şi mai prosperi şi ca florile de frumoşi. Cine poate reda nerăbdarea şi bucuria cu care o porneam, până anu se culca nici găinile, să ajungem să colindăm tot satul, aşa cum o cereau legile nescrise ale tradiţiei? Cine poate reda în cuvinte cu câtă emoţie ajungeam pe la casele gospodarilor, unde turtindu-ne nasurile îngheţate de fereastră, pentru a privi în casă, să vedem cum se pregăteşte gazda să ne primească? Cine poate reda în cuvinte cum ceream acordul gazdei, după datină, cu „Veseli-ti-i, gazdă? Slobod îi a colinda?” şi cu câtă bucurie rosteam, cel mai adesea, „O, ce veste minunată!”, veritabilă odă închinată sărbătorii, prin care vesteam cel mai mare miracol al omenirii: naşterea din fecioară? Cine poate reda în cuvinte expresive cu câtă încărcătură poetică felicitam gazda către final şi ce mesaj umanistic exprimă poezia rezervată felicitării, specifică sărbătorii, când, la fine de an fiind, prin tot ce se oficiază, se pune sub semnul binelui anul ce va veni. „Şi colinda nu-i mai multă, / Să trăià cine ascultă. / Şi colinda-i atâtà, / Cine-ascultă să trăià.” Şi astfel de formule şi de motive le colindam mai bine, mai expresiv şi mai tare, ca să ne audă gazda şi să se împlinească pe cale magică, aşa cum a lăsat tradiţia: „Noi colinda o gătăm, / Sus, la ceruri o-nălţăm, / Jos, la gazde o-nchinăm, / O-nchinăm cu sănătate, / Pă la gazde, pă la toate”. Da, pe la toate, pentru că nicio gazdă nu este permis să rămână necolindată.
A vorbi despre colindă este ceva temerar şi asta pentru că, niciodată, orice cuvinte am căuta, nu îi putem reda strălucirea. Cine ar putea reda în cuvinte cu câtă încărcătură umoristică făceam aluzie la darurile rituale, la finele colindului: „Daţi-ne-on covrig, / Că murim de frig, / Daţi-ne o nucă, / Să ne vedem de ducă, / Că noi suntem mititei, / Ne mănâncă cânii răi / Şi ne-aşteptă şi tătucu / Şi ne-ngheaţă şi năsucu’ / Şi-om mai rebegi de frig, / Pentru-o nucă şi-on covrig”, sau „Puică neagră stă-nt-o labă, / Mie tri colaci îmi trabă, / Cât rotiţa plugului, / Ici, în straiţa pruncului”, sau „Dă-mi on pic de slăninucă, / Că mi-i frig la o mânucă / Şi-on colac mândru rotat, / La noi în straiţă băgat / Şi-on cârnaţ pă cât on lanţ, / Învârtit pângă grumaz, / Noi să-l trajem pă su’ nas”.
Eram atâta de bucuroşi când îi uram preotului satului, cum numai poporul o ştie face: „Varsă, Doamne, dar şi bine / Dar şi bine de la tine, / Peste casă, peste masă, / Peste oamenii din casă, / Peste noi de la fereastă”.

Colinda ne recheamă şi ne reuneşte pe toţi într-o trăire, într-o bucurie a sărbătorii, într-o visare făcând să coboare în sufletele noastre pacea, liniştea şi smerenia. „O, ce veste minunată!” răsună din nou în sufletele noastre. Răsună întru bucuria de mai bine şi întru bucuria de a trăi frumos în sărbătoare.

                                  de  PAMFIL BILŢIU

Gluma zilei - Întrebare comercială?!

Un om supărat pentru prestaţia avocatului său, îşi duce crocodilul, animal de companie,  într-un bar de lângă Palatul de Justiţie Baia Mare ca să-şi înece amarul şi-l întrebă pe barman:
- Serviţi şi avocaţi?!
- Bineînţeles.

- Atunci o bere pentru mine şi un avocat pentru crocodilul meu...

Domnul Kaus Iohannis mai face un pas către Palatul Cotroceni!


  Preşedintele ales al României a fost validat, de Curtea Constituţională. La ceremonia de învestitură care s-a desfăşurat la sediul Curţii a participat şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu. "Scorul pe care l-aţi înregistrat arată că las moştenire o ţară care are opţiuni de dreapta sau de centru-dreapta", i-a transmis Băsescu preşedintelui ales, Klaus Iohannis.
La ora 12:00, şedinţa Curţii Constituţionale a fost deschisă oficial. "Este o şedinţă solemnă, festivă. CCR s-a întrunit azi în plen pentru a valida alegerile pentru funcţia de preşedinte. (...) Cu unanimitate CCR a hotărât: validează alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României. Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României", a declarat preşedintele Curţii, Augustin Zegrean.
"Domnule preşedinte, vă mulţumesc!", s-a adresat Klaus Iohannis lui Augustin Zegrean, în aplauzele celor care participă la ceremonie.
"Domnule preşedinte al României, domnule preşedinte al CCR, onoraţi judecători ai CCR, onoraţi membri ai BEC, domnule copreşedinte Blaga, doamenlor şi domnilor, mulţumesc dvs., CCR, pentru celeritatea judecării acestei speţe importante nu doar pentru mine, ci şi pentru România. Mulţumesc de asemenea membrilor BEC pentru gestionerea foarte bună a procesului electoral. Mulţumesc încă o dată tuturor cetăţenilor României care au votat pe 2 şi 16 nov. şi evident, în mod deosebit, celor care m-au votat pe mine. A fost un vot puternic şi foarte clar, îi asigur pe toţi că l-am înţeles. Este acesta desigur un moment festiv, dar, în acelaşi timp, vreau să remarc că acum, după 25 de ani de la Revoluţie, se încheie o etapă şi iată, românii, prin votul lor, au spus foarte clar: 'Stop şi de la capăt!'. Viziunea mea pe care am prezentat-o s-a împletit în mod fericit cu aşteptările românilor. Privesc cu toată răspunderea drumul greu care ne aşteaptă, la capătul căruia se află România prosperă şi puternică. Le spun românilor încă o dată că se poate, se poate construi o Românie prosperă şi puternică. Nu se poate de azi pe mâine sau peste noapte, vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas. În acest cadru festiv şi în faţa CCR, da-ţi-mi voie câteva cuvinte legate de Constituţia României şi preşedintele României. Avem o Constituţie care e bună, este sigur nevoie de o revizuire a Constituţiei din diferite motive. Dincolo de aceste lucruri, vreau să vă spun cu toată fermitatea azi, aici, că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Dincolo de aceste lucruri, cred că preşedintele României, prin viziunea cu care vine, trebuie să inspire naţiunea română, iar prin comportamentul public pe care-l va avea să devină un etalon al societăţii române. Vă mulţumesc tuturor! Domnule preşedinte al României, vă mulţumesc că aţi fost de faţă!", a spus Klaus Iohannis.
"Cu plăcere!", i-a răspuns Traian Băsescu, apoi şi-au astrâns mâna.
"Domnule preşedinte ales al României, domnilor judecători, doamnelor şi domnilor, pentru mine este un moment extrem de important, este finalizarea a 10 ani de mandat. Vă doresc, dle preşedinte ales, ca, după primul mandat, să nu fiţi în banca din stânga, ci tot în cea din dreapta şi fără vechiul preşedinte în stânga. Pentru că cine crede că transformarea României e un proces de 5 ani se înşală. În societatea românească, în politicul românesc încă există destule resurse pentru pasul înapoi. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând de toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă să se meargă înainte pe drumul fixat. Am satisfacţia că las o ţară cu opţiuni clare, prezenţa noastră în UE şi în NATO, credibilitatea dobândită în mod deosebit în NATO, parteneriatul strategic cu SUA. Siguranţa naţională este elementul fundamental care este în responsabilitatea preşedintelui. Am constatat în două mandate că se vor găsi în societatea românească, în mass-media românească germenii pasului înapoi şi uneori trebuie sa forţezi la limită Constituţia pentru a te opune. Pentru că românii îşi doresc o ţară modernă. Instituţiile care au ţinut de preşedintele României au făcut paşi înainte, dar avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic la nivel guvernamental, încă nu sunt reformate. Mandatul dvs. nu va fi uşor, vă voi transfera tot ceea ceea ce ştiu într-o perioadă de tranziţie care începe azi. Cu Ion Iliescu, schimbul s-a făcut în 15 minute, am schimbat locatarul de la Cotroceni. Acum, avem posibilitatea unei perioade de tranziţie. Închei mulţumindu-vă pentru un lucru care ţinea de o problemă personală: n-aş fi vrut ca, la sfârşitul mandatului meu, stânga să domine toate instituţiile statului şi scorul pe care l-aţi înregistrat arată că las moştenire o ţară care are opţiuni de dreapta sau de centru-dreapta. Vă doresc tuturor succes în continuare. Eu o să purced la a strânge mâna de la dreapta la stânga ca să mă apropii simbolic de uşă", a spus Traian Băsescu.
În cadrul ceremoniei de validare urmează să îi fie înmânat preşedintelui ales, Klaus Iohannis, un exemplar din hotărârea CCR.
Judecătorii vor citi hotărârea prin care confirmă rezultatul şi câştigătorul alegerilor.
Noul şef de stat îşi exercită mandatul de la depunerea jurământului, care va avea loc în 21 sau 22 decembrie 2014, şi va conduce România în următorii cinci ani.
Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a obținut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie, iar reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 45,56% (5.264.383 voturi), potrivit procesului-verbal final privind rezultatul votării, publicat pe site-ul Biroului Electoral Central.


                                                                                           C.L.L.

INVITAŢIE, JOI, 27 NOIEMBRIE 2014, ora 12,oo C.N. "Gheorghe Şincai" Baia Mare - FLORICA BUD şi ADRIAN CIOROIANU