luni, 24 noiembrie 2014

Anulare eveniment la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Din motive obiective şi independente de organizatori, activitatea de vineri, 28 noiembrie, programată la ora 11,oo a fost anulată.

  • Ora 11,00 Sala de Conferințe
Liceul de Artă în colaborare cu Secția pentru copii organizează manifestarea intitulată „Pământ românesc”, ce va cuprinde un recital de poezie și cântece și o expoziție de desene în contextul Zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României.


Ştefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com


Clubul epigramistic "Spinul" din Baia Mare l-a sărbătorit pe Toma Gross Rocneanu

Ședința ordinară de luni, 24 noiembrie, a Clubului epigramist „Spinul” din Baia Mare, unul dintre cele mai puternice şi valoroase de gen din România este deschisă de domnul președinte  Mircea Pop Buzești care dă cuvântul domnului Vasile Țâncaș, directorul revistei  "Spinul". Acesta citește unsprezece epigrame, foarte reușite, la care a primit felicitări şi aplauze sincere. Președintele de onoare al clubului, profesorul Ioan Şiman prezintă apoi "Album cu versuri și sonete", o carte, care după spusele Domnia sale nu îndreptățește criteriile de-a  fi menţionată în revista de specialitate „Spinul”.
Epigramiştii maramureşeni au avut cinci musafiri importanţi care sunt iubitori de epigramă şi probabil că, după succesul avut la CASPEV, dânșii doresc să îi vadă la lucru pe aceştia. A mai fost un motiv întemeiat ca sala „Ion Burnar” să fie plină. Unul dintre fondatorii clubului, scriitorul Toma G. Rocneanu a împlinit o vârstă frumoasă şi este un exemplu de urmat, atât ca soţ, tată, dascăl şi prieten şi amicii au dorit să-i fie alături. LA MULŢI ANI, TOMA!
    Colegii i-au dedicat epigrame sărbătoritului, cele mai reuşite fiind scrise de către doamnele Smaranda Iuga, Viorica Găinariu Tazlău dar Magda, soţia sărbătoritului nu s-a supărat pe ele.
    Președintele Mircea Pop Buzești iși citește şi el epigramele valoroase, adică cu poante şi lumea se bucură şi atmosfera devine din ce în ce mai incitantă.
   La final, se discută câteva probleme organizatorice cu referire la Club, la primirea de noi membri iar Toma G. Rocneanu își aniversează ziua de naștere, oferind celor prezenţi un pahar „de vorbă” și o gustare super-ecologică.
Un scurt CV al profesorului Toma G. Rocneanu pentru cititorii noştri este necesar, aşa că am să mă folosesc de fişa de evidenţă din calculatorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” Baia Mare – Maramureş:
Numele real: Tomas Gross.
VOLUME PUBLICATE:
1- Destine conjugate: roman - Baia Mare: Ed. Gutinul, 1993 - 112p
2 - Tânjind dupa soare : Întâmplari repovestite – Baia Mare: Ed. Ariadna, 1998 - 120 p.
3 - Toduţ: (roman) Prefaţa:Ion Burnar.- Baia Mare: Ed. Ariadna, 1999. – 96 p.
4 - Prietenul meu Andrei: (roman) – Baia Mare : Ed. Omega, (1999) – 107 p.
5 - Gazeta de suflet : (roman). – Baia Mare : ISO, 2000.- 108 p
6 - Iubirile Elisabetei: (roman).- Baia Mare: ISO, 2000.- 96 p.
7 - La porţile iubirii: (roman).- Baia Mare: Ed. Scriptorium, 2001.- 152 p
8 - Născuţi în timpul altora… (roman).- Baia Mare: Ed. Omega, 2001.- 192 p.
9 - Ursite la subsol : (roman). Cluj - Napoca: Ed. Risoprint, 2002.- 159 p.
10 - Suflete-n deriva (roman). Cluj - Napoca: Ed. Risoprint, 2003.- 171 p.
11 - Metafore neterminate: (roman). Cluj - Napoca: Ed. Risoprint, 2004.-174 p.
12 - Vânare de vânt : (articole). Cluj - Napoca. Ed. Risoprint, 2004.- 204 p.
13 - Stamina roşie: (roman). Cluj - Napoca. Ed. Risoprint, 2004.- 143 p.
14 - Săgeţi ritmate ( epigrame, colabolare) Ed. Petre Dulfu - Baia Mare – 2005 - 128 pag.
15 - Ascultă vântul ( proze scurte) Ed. Risoprint, Cluj - Napoca – 2005 – 220 pag.
16 - Cart la „poarta tristeţii”(proze scurte) Ed. Risoprint Cluj - Napoca- 2005 – 123 pag.
17 - Minerii Ardealului Vol. I – 432 pag. Ed. Risoprint Cluj - Napoca 2005
18 – Minerii Ardealului vol. II. – 446 pag. Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2005
19 – Minerii Ardealului Vol. III. – 477 pag. Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2005
20 – Minerii Ardealului Vol. IV – 282 pag. Ed. Risoprint Cluj – Napoca 2005
21 – Cărticică de vacanţă – 85 pag. Ed. Eurotip Baia Mare 2008
22 – Tolba cu ţepi (epigrame) Clubul epigramistilor "SPINUL" Baia Mare - coautor - Ed. Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" 2009 - Baia Mare, pag. 128.
23 – Ucenici la "creştinii" din trei ţări (roman) Ed. Eurotip - Baia Mare - 2009, pag. 168
CARŢI DE SPECIALITATE PUBLICATE:
1-Lăcătuşeria de mână - Baia Mare.Ed. Gutinul, 1992 – 126 p
2-Practica electricianului de întreţinere şi reparaţii – Baia Mare. Ed. Cybela- 2003 –243 p.
3-Îndrumator metodic pentru maiştrii instructori care predau la clasele cu profil electric, Şcoala de Arte şi Meserii cls. a IX-a – Cluj-Napoca. Ed. Risoprint, 2004 – 302 p.
4-Îndrumator metodic pentru maiştrii instructori care predau la clasele cu profil electric, Şcoala De Arte şi Meserii cls. a X-a –Cluj-Napoca. Ed. Risoprint, 2004 – 381 p.
Este membru al Ligii Scriitorilor din România de foarte mult timp, participă activ la viaţa culturală a Maramureşului şi s-a dovedit în cele patru decenii cât a profesat la un liceu de prestigiu din Baia Mare, unul dintre dascălii emblematici ai judeţului nostru. Încă o dată LA MULŢI, MULŢI ANI, MAESTRE!!!

                                                                                       Gelu Dragoş








   


DE ŞTIUT DOMNULE PREŞEDINTE IOHANNIS!

România va pierde anual 17 miliarde de euro din PIB peste 10 ani, dacă nu investeşte mai mult în educaţie
Dacă România nu reuşeşte să acorde Educaţiei 6% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2025, peste 10 ani vom ajunge să pierdem anual 12 până la 17 miliarde de euro, echivalentul a 7-9% din PIB-ul pe 2015. Aşa se arată într-un studiu serios realizat de UNICEF.
Însă, dacă până în 2025 se va mări investiţia în educaţie, România ar beneficia de creştere economică şi de mai mulţi bani la bugetul de stat, potrivit aceluiaşi studiu.
"Dacă România ar creşte progresiv investiţia în educaţie, de la 4,1% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creştere economică mai mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un câştig de 12-17 miliarde de euro în următorii zece ani. Totuşi, nu este suficient ca educaţia să beneficieze de bani mai mulţi – aceste fonduri suplimentare trebuie investite strategic. Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare", a precizat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.
Creşterea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mai mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, mai multe persoane dezavantajate ar obţine o diplomă universitară. Studiul arată că un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%.
Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la lansarea studiului, a subliniat că tocmai de aceea copiii ar trebui să meargă obligatoriu la grădiniţă de la trei ani, acesta fiindcă unul din obiectivele ministerului în viitorul apropiat.
De asemenea, economia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice).
Mai mulţi absolvenţi de facultate, mai mulţi bani la buget
Studiul arată că absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25% - 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial, iar câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior.
Astfel, dacă ar creşte proporţia absolvenţilor de facultate de la 13,6% la 19% în 2025, atunci PIB-ul ar fi cu aproximativ 3,6% mai mare. Chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creştere de 0,52% a PIB-ului.
"Am făcut un studiu privind finanţarea pe învăţământul superior şi am constatat că actualul model de finanţare face în aşa fel încât banii să meargă către studenţii care provin din cele mai înstărite familii, care vin de la liceele cele mai bune, deci practic, în zona învăţământului superior, politicile sociale sunt destul de reduse. Introducerea unui sistem de credite pentru studenţi ar putea să balanseze acest decalaj. Eu nu spun să modificăm actualul sistem de finanţare al învăţământului superior, dar spun că trebuie compensat cu un sistem de credite pentru studenţi. Astfel, cei care provin din medii dezavantajate sau cei care nu obţin o slujbă imediat după facultate nu vor trebui să dea banii înapoi. Rata de recuperare a banilor în sistemele de credite studenţeşti, de regulă, este de 50%, restul fiind asociat diferitelor politici", a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.
Şi studiul arată că aproximativ două treimi din cheltuielile publice pentru Educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace. În acelaşi timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recente de a elimina discrepanţele dintre urban şi rural.
Prevenirea abandonului şcolar
Conform cifrelor oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar şi gimnazial nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu şcoala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media Uniunii Europene (UE) de 34,6%.
Copiii şi adolescenţii din familiile cele mai dezavantajate, membrii comunităţilor rome, cei ce trăiesc în mediul rural şi copiii cu dizabilităţi prezintă cele mai mici şanse de a absolvi învăţământul obligatoriu şi de a-şi continua studiile la un nivel superior, arată UNICEF.
Aceste categorii se suprapun adesea, crescând riscul de excluziune şi scăzând şansa ca aceste persoane să contribuie la dezvoltarea ţării.
De exemplu, 14% dintre cetăţenii de etnie romă din cincimea cea mai săracă a societăţii nu au fost niciodată la şcoală (faţă de 1,6% dintre non-romi), în timp ce doar 4,9% dintre cei mai înstăriţi romi au studii superioare faţă de 38,5% dintre cei mai înstăriţi non-romi.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale (2013), investiţia insuficientă în educaţia romilor implică o serie de costuri pentru România cuprinse între 202 şi 887 de milioane de euro, datorate unui nivel mai scăzut al productivităţii şi al veniturilor anuale din taxe.
"Ar trebui investit mai mult şi în şcolile ce cuprind şi menţin în sistemul de învăţământ elevi dezavantajaţi (din familii sărace, comunităţi rome, mediul rural şi copii cu dizabilităţi). Ar fi indicat să se depună mai multe eforturi care să vizeze copiii cu risc de abandon şcolar, în sensul prevenirii sau abordării imediate a situaţiei de abandon. Ţinând cont de ultimele studii referitoare la dezvoltarea cerebrală şi angajabilitate, ar trebui să se pună mai mult accent pe abilităţile sociale, emoţionale şi necognitive la nivelul curriculumului", a spus reprezentantul UNICEF, Sandie Blanchet.
Rata abandonului ar trebui să scadă la 11% până în 2020
În concordanţă cu Strategia Europa 2020, România urmăreşte să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) la nivelul grupei de vârstă 18-24 de ani până în 2020 şi să crească rata absolvirii învăţământului terţiar până la 26,7% în cazul grupei de vârstă 30-34 de ani.
Specialiştii spun că aceste ţinte vor fi greu de atins având în vedere că numeroşi copii se află în prezent în afara sistemului de învăţământ, că aproape unul din cinci tineri din grupa de vârstă 18-24 de ani nu termină învăţământul obligatoriu (17%) şi că peste jumătate dintre elevii din cohorta de vârstă nu reuşesc să termine clasa a XII-a şi să treacă examenul de Bacalaureat.
Deşi au fost luate măsuri de reformă în vederea îmbunătăţirii accesului şi a calităţii educaţiei, este clar că sunt necesare mai multe intervenţii şi resurse având în vedere complexitatea dificultăţilor cu care se confruntă toate aceste categorii cu risc, mai arată studiul. Sursa Adevărul.ro


                                                                   Cristian LAURENŢIU

Gluma zilei – Arde, pe bune?!

Şeful  pompierilor intră în remiza de pompieri, încet, relaxat, cu mâinile în buzunare, fredonând uşor o colindă:  
- Băieţi, echipaţi-vă încet, sistematic, spălaţi maşina cu foarte multă grijă să arate ca nouă, atenţie la toate detaliile, să fiţi prezentabili şi îngrijiţi, luaţi ceva apa, dar nu prea multă, faceţi-vă siesta, adică beţi o cafea, faceţi „o cruce” şi apoi mergeţi la incendiu cu grijă, fără să aveţi viteză mare, fără să stârniţi praful, fiţi atenţi la stopuri, la trafic, la toate regulile Codului rutier...
Un pompier, mai tântălău de felul lui,  întreabă:
- Bine şefu,  dar unde arde ?!

- Arde clădirea guvernului de ceva vreme şi ăia sunt blocaţi cu toţii înăuntru... !

Modernism 2015









Remus Pricopie: „Bugetul Educaţiei din 2015 prevede majorarea salariilor şi fond generos pentru examene şi evaluări naţionale”

Bugetul Educaţiei pentru 2015 "merge pe o creştere" şi va cuprinde lucruri noi, cum ar fi un fond special pentru examene şi evaluări, dar şi creşterea salariilor cadrelor didactice în două tranşe, a declarat, luni, 24 noiembrie, ministrul Remus Pricopie, fără a putea spune o cifră exactă privind bugetul.
Ministrul Educatiei a spus ca a avut deja o discutie cu reprezentantii Ministerului de Finante privind bugetul, insa, din experienta anilor trecuti, pana la finalizarea acestuia vor mai exista cel putin trei-patru discutii.
"In linii mari, bugetul este conturat, se merge pe o crestere, dar este totusi mai complicat, pentru ca au scazut contributiile sociale, ceea ce va avea un impact in anul 2015", a declarat Pricopie.
Ministrul Educatiei a precizat ca in bugetul pe 2015 este prevazuta si cresterea salariilor cadrelor didactice in doua transe, respectiv 5% din martie si 5% la inceperea viitorului an scolar.
Remus Pricopie a mai spus ca bugetul pentru 2015 are in vedere si lucruri noi, cum ar fi sustinerea financiara prin fonduri structurale a simularilor de la clasele a II-a, a IV-a si a VI-a, a examenului de bacalaureat si a simularii pentru evaluarea de la clasa a VIII-a.
"Vom avea un fond special pentru examene si evaluari", a adaugat Pricopie, precizand ca, in prezent, bugetul pentru evaluarea nationala este de 30 de milioane de lei si spera ca in 2015 bugetul alocat pentru toate examenele si evaluarile sa fie de 200 de milioane de lei.
Ministrul Educatiei a mai spus ca bugetul din 2015 are radacini in bugetul din acest an, precizand ca trebuie sa se decida daca vor fi date inapoi sumele stabilite prin hotarari judecatoresti, ceea ce ar insemna 1,3 miliarde de lei in plus, daca se stabileste acordarea acestor sume in 2015.
Intrebat care este suma pe care a cerut-o Ministerului de Finante pentru bugetul Educatiei din 2015, Pricopie a precizat ca nu poate da o cifra, pentru ca, inainte de a se trage linie, vor mai fi cel putin trei-patru discutii.
Remus Pricopie a subliniat ca acordarea a 6% din PIB in 2015 pentru educatie este o solicitare "nerealista".
"Eu cred ca trebuie sa facem eforturi ca, intr-un termen rezonabil, sa crestem substantial bugetul, dar cred ca este nerealist ca vorbim de 6% din PIB in 2015. Bugetul educatiei in cifre este in prezent de aproximativ 4,7 miliarde de euro. Mai vorbim insa astazi de miliarde bune neutilizate de la Comisia Europeana", a spus Pricopie. Sursa MEDIAFAX


                                                                  înv. Ana Dragoş

HCM Baia Mare nu scapă de Gyor nici anul viitor, domnule Miriuţă!




Douăsprezece echipe au obţinut calificarea în grupele principale ale Ligii Campionilor la handbal feminin, în urma disputării, duminică, 23 noiembrie 2014, a ultimelor meciuri din grupele preliminare, printre acestea numărându-se şi campioana României, HCM Baia Mare
Din păcate, HCM Baia Mare s-a calificat de pe locul 3 al grupei D, cu zero puncte, obţinând următoarele rezultate:
  • cu MKS Lublin 30-25 (16-12) şi 28-22 (10-10);
  • cu Metz Handball 24-34 (10-13) şi 23-24 (12-10);
  •  cu Larvik HK 23-24 (13-12) si 26-31 (11-16);
  • Celelalte unsprezece echipe calificate în grupele principale din cele patru grupe preliminare sunt:
  •         Dinamo Sinara,
  •         HC Leipzig,
  •        Krim Ljubljana,
  •     Buducnost Podgorica (la care joaca şi Cristina Neagu),
  •         Vardar Skopje,
  •      Thuringer HC ,
  •  Gyor ETO,
  •        Viborg HK,
  •      IK Savehof,
  •        Larvik HK,
  •       Metz Handball
Partidele din grupele principale vor începe la finalul lunii ianuarie 2015, primele patru clasate în fiecare din cele două grupe urmând a se califica în sferturile de finală ale Ligii Campionilor, programate în luna aprilie. Câştigătoarele din această fază se vor califica în „Final Four”, care va avea loc în 9 şi 10 mai 2015. 
Din ultimele mele informaţii (Mircea Pauşeniuc / Fărcaşa) HCM Baia Mare va juca cu Gyor ETO, cu Viborg HK şi campioana Suediei, IK Savehof! Ce meciuri ne aşteaptă dragi băimăreni!


                                                                           Cristi SOMEŞAN